European Citizens working for the Global Development Agenda

Locurile de desfăşurare:
Italia, Bulgaria, România, Belgia + acţiuni în locurile unde vor fi filmate documentarele TV (Mozambic, Malawi, Botswana, Sierra Leon, Ghana, Siria, India)

Obiectivul general al Acţiunii este de a-i ajuta pe formatorii de opinie (profesionişti din domeniul educaţiei şi din mass-media, autorităţi locale, actori în domeniul dezvoltării) din Italia, Belgia, Bulgaria şi România să înţeleagă mai bine şi să facă faţă unor probleme legate de dezvoltarea internaţională astfel încât să informeze mai bine publicul cu privire la aria de acoperire şi provocările specifice acţiunilor de luptă împotriva sărăciei şi de construire a unor relaţii mai echitabile între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.

Obiectivul specific al acestei Acţiuni este de a crea, a colecta, a organiza, a face accesibile şi a distribui resurse de cunoştinţe şi instrumente pentru profesionişti din domeniul educaţiei, reprezentanţi ai mass-media şi factori responsabili cu adoptarea politicilor la nivelul guvernării locale, din Italia, Belgia, România şi Bulgaria, astfel încât să-i ajute pe formatorii de opinie să prezinte categoriilor lor de public aspecte legate de cooperarea internaţională pentru dezvoltare.

Grupurile ţintă principale sunt formatorii de opinie care participă direct la activităţile din cadrul acestei acţiuni: (i) 80 de persoane care participă la 4 ateliere pentru construirea reţelei (din Italia, Belgia, Bulgaria, România); (ii) Asociaţii ale unor factori interesaţi implicaţi în activităţi de construire a reţelelor; (iii) 100 de formatori de opinie care vor participa la activităţi de dezvoltare a capacităţii.

Grupurile ţintă secundare sunt reprezentate de cei la care vor ajunge în final şi vor beneficia de resursele de cunoştinţe, instrumentele de informare şi produsele media create în cadrul acestei acţiuni; (i) Formatorii de opinie din ţările ţintă care vor beneficia de manuale şi alte resurse disponibile pe site-ul Acţiunii şi promovate prin activităţile de relaţionare şi diseminare; (ii) publicul din UE la care se ajunge indirect prin distribuirea produselor media ale acestei Acţiuni.

Rezultate estimate: o reţea înfiinţată la nivelul UE pentru împărtăşirea resurselor şi generarea unor sinergii trans-sectoriale pentru informarea publicului din UE cu privire la agenda cooperării internaţionale; un site pentru colectarea şi împărtăşirea resurselor de cunoştinţe; 3 manuale publicate şi distribuite; dezvoltarea capacităţii a 100 de factori interesaţi; un documentar de 8 episoade despre 8 obiective de dezvoltare ale mileniului (transmis la TV, plus 250 copii pe DVD); resurse de cunoştinţe şi instrumente de conştientizare distribuite; atelier final.

Principalele activităţi: desfăşurarea a 4 ateliere pentru construirea reţelei; 1 masă rotundă, crearea unui site web; producerea a 3 manuale, desfăşurarea a 2 ateliere pentru dezvoltarea capacităţii (DC), producerea şi transmiterea unui documentar TV cu 8 episoade pe tema obiectivelor de dezvoltare ale mileniului; organizarea atelierului final.

Această acţiune se va concentra pe rolul mass-mediei în generarea conştientizării şi în educaţia pentru dezvoltare. Acţiunea se bazează pe supoziţia că prin îmbunătăţirea modului în care cunoştinţele sunt organizate, împărtăşite şi utilizate se va putea modifica atitudinea categoriilor de public ţintă faţă de dezvoltarea de parteneriate şi problemele şi dificultăţile cu care se confruntă populaţia din ţările în curs de dezvoltare.

Prin activităţile de relaţionare şi producere a unor resurse de cunoştinţe ce vor fi împărtăşite şi utilizate de partenerii din reţea, această acţiune urmăreşte să genereze "un cerc fericit" de:

• formatori de opinie şi profesionişti din domeniul educaţiei capabili într-o măsură mai mare să informeze publicul cu privire la aria de acoperire şi provocările specifice cooperării internaţionale pentru dezvoltare,
• un grad mai mare de conştientizare în rândul publicului cu privire la cooperarea pentru dezvoltare, securitatea internaţională şi guvernarea globală;
• o presiune mai mare asupra factorilor politici pentru a implementa acordurile internaţionale care urmăresc reducerea sărăciei şi instituirea unor relaţii mai echitabile între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare;
• factori politici şi autorităţi locale mai implicate şi sensibile faţă de stabilirea fermă a politicilor pentru dezvoltare în societăţile europene, asigurând vizibilitatea activităţilor de dezvoltare care utilizează banii contribuabilor europeni.

Grupurile ţintă directe, pentru cele mai multe produse şi activităţi ale acestei Acţiuni, vor fi formatorii de opinie (profesionişti din domeniul educaţiei şi din mass-media, autorităţi locale, actori din domeniul dezvoltării). Deşi la cetăţenii Uniunii Europene din ţările ţintă se va ajunge în mod indirect, schimbarea atitudinii acestora este obiectivul principal al acestei acţiuni. Acest obiectiv va fi atins prin împuternicirea formatorilor de opinie care vor fi mai în măsură să producă o schimbare de durată a atitudinilor publicului din UE faţă de dezvoltare.

Obiectivele Acţiunii au fost concepute ca răspuns la problemele identificate în analiza contextului realizată de partenerii Acţiunii. Această analiză a scos în evidenţă:

1. un nivel în scădere al sprijinului publicului pentru acţiuni destinate să sprijine ţările în curs de dezvoltare, finanţate din banii contribuabilor europeni,
2. o lipsă generală de cunoştinţe şi pregătire în rândul formatorilor de opinie din ţările ţintă (Italia, Bulgaria, România şi Belgia) pentru a informa publicul cu privire la aria de acoperire şi provocările cooperării internaţionale pentru dezvoltare.

Această analiză a contextului a evidenţiat şi faptul că există un cerc vicios al atenţiei reduse acordate de instituţiile de învăţământ aspectelor legate de dezvoltare şi al acoperirii insuficiente în mass-media a obiectivelor dezvoltării internaţionale, care duc la o prioritizare redusă a implementării acordurilor în domeniul cooperării internaţionale în rândul factorilor politici.

De asemenea, monitorizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului de către Naţiunile Unite (www.mdgmonitor.org) arată că multe ţări nu fac suficiente progrese şi riscă să nu atingă ţintele fixate pentru 2015. Acest lucru este cauzat în mare măsură de o combinaţie între lipsa provocării schimbărilor la nivel de politici în aceste ţări şi lipsa unui angajament consecvent din partea ţărilor donatoare. În ciuda declaraţiilor oficiale cu privire la urmărirea îndeplinirii celor 8 obiective de dezvoltare ale mileniului (de ex., Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare) prin dedicarea a cel puţin 0,7% din PIB cooperării pentru dezvoltare, contribuţia medie din partea ţărilor donatoare încă se situează în jur de 0,23%, cu o valoare de 56 miliarde USD anual (UE s-a angajat să dedice 0,7% până în 2012). Naţiunile Unite şi Banca Mondială estimează că mai este necesară o contribuţie suplimentară de 50 miliarde USD pe an pentru a atinge nivelul propus. Una dintre cauzele prioritizării reduse a angajamentului faţă de Agenda Internaţională de Dezvoltare este gradul scăzut de conştientizare, în rândul europenilor, a problemelor reale legate de dezvoltare şi a ariei de acoperire şi a impactului cooperării internaţionale. (a se vedea Raportul privind obiectivele de dezvoltare ale mileniului, 2007).

Analiza contextului a arătat de asemenea că organizarea unor campanii cu sloganuri şi imagini impresionante referitoare la sărăcia care afectează lumea are efect asupra publicului. Campaniile oficiale despre obiectivele de dezvoltare ale mileniului au fost bine realizate în Italia şi Belgia, cu postere, prezenţa presei şi spoturi TV; această campanie a avut într-adevăr rezultate importante în ceea ce priveşte vizualizarea sa. Totuşi, cele mai multe dintre aceste campanii adoptă o retorică specifică reclamelor. Publicul percepe această retorică drept motivată de interesul de a justifica existenţa pe piaţă a celui care organizează campania. Consecinţa este că aceste campanii au o posibilitate limitată de a schimba atitudinile publicului faţă de problemele şi dificultăţile cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare (exceptând uneori cazurile de răspuns umanitar în situaţii de mari calamităţi). În afară de spaţiile dedicate ad hoc în mass-media obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, acestea nu resuşesc să ajungă un subiect curent de interes în programele de ştiri; de la evenimente speciale organizate în şcoli sau unele teme adăugate la programele şcolare, atenţia faţă de subiectul dezvoltării nu avansează spre statutul de parte firească a materiei şcolare. Şi deşi factorii politici îşi afirmă cu tărie intenţiile de a sprijini eforturile internaţionale pentru dezvoltare, implementarea propriu-zisă este legată de disponibilitatea fondurilor suplimentare care se dovedesc ulterior insuficiente.

Analiza contextului arată în continuare că publicul crede mai degrabă mesajele transmise de educatori şi surse de informaţii în care au încredere (jurnalişti, autorităţi locale şi educatori) decât de cei care desfăşoară campanii. Cu toate acestea, contextul profesional în care aceşti educatori şi surse în care publicul are încredere lucrează tinde să-i predispună la a evidenţia numai partea negativă a problemelor de dezvoltare şi să omită deseori cazurile de impact pozitiv, cum ar fi eforturile coordonate ale actorilor din domeniul dezvoltării pentru a răspunde la situaţii de urgenţă printr-o agendă cu participare gloablă. Aceşti formatori de opinie, care pot produce schimbări semnificative în atitudinea publicului, sunt puţin pregătitţi pentru a se ocupa de comunicarea cu privire la:

• aria de acoperire şi impactul acţiunile finanţate din banii contribuabilor europeni care contribuie la eforturile internaţionale pentru dezvoltare;
• cum şi de ce actorii internaţionali non-statali şi autorităţile locale devin actori ai cooperării internaţionale pentru dezvoltare şi ce beneficii aduc prin astfel de eforturi.

În schimb, cei care cunosc mai bine obiectivele cooperării internaţionale, cum ar fi experţii şi actorii în domeniul dezvoltării, nu pot produce o schimbare semnificativă atunci când încearcă să ajungă direct la public deoarece eforturile lor sunt percepute ca fiind în interes propriu, adică urmăresc să-şi justifice existenţa. Iar lipsa unei sinergii trans-sectoriale între experţii în domeniul dezvoltării şi formatorii de opinie împiedică transferul de cunoştinţe şi instrumente de informare de la primii la ceilalţi. Aceste două grupuri tind să rămână separate şi rareori au ocazia de a lucra împreună pentru conştientizarea publicului în legătură cu problemele dezvoltării şi promovarea educaţiei pentru dezvoltare în Uniunea Europeană.

Pe baza analizei contextului, partenerii au identificat 3 probleme principale de care se va ocupa această Acţiune:

1. lipsa conştientizării din partea publicului general cu privire la legăturile dintre cooperarea pentru dezvoltare şi gestionarea problemelor globale (cum ar fi securitatea globală, dialogul intercultural, mediul, imigraţia etc.).
2. cunoştinţele şi pregătirea insuficiente în rândul formatorilor de opinie;
3. lipsa de sinergie şi subsidiaritate între actorii pentru dezvoltare şi formatorii de opinie.

Această Acţiune, fiind un răspuns la problemele de mai sus şi urmărind conştientizarea cu privire la teme legate de cele 8 obiective de dezvoltare ale mileniului, educaţia pentru dezvoltare, dezvoltarea şi mass-media, securitatea globală, imigraţia, drepturile omului, dimensiunea socială a globalizării, se va concentra pe:

• producerea unor instrumente şi resurse de cunoştinţe necesare formatorilor de opinie pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a informa publicul despre temele dezvoltării;
• construirea de reţele şi dezvoltarea subsidiarităţii în rândul factorilor interesaţi (actori în domeniul dezvoltării şi formatori de opinie) astfel încât să se stabilească sinergii trans-sectoriale destinate să dea publicului posibilitatea de a susţine motivat acţiunile împotriva sărăciei şi relaţiile mai echitabile dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare (acest lucru fiind relevant pentru Obiectivele acestui Apel la propuneri).

Diseminate prin canale informale şi formale ale educaţiei, temele de mai sus vor fi înţelese analizând:

• care sunt provocările actuale în implementarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului,
• care sunt factorii care creează coerenţă pentru dezvoltare,
• cum putem stabili ferm politicile de dezvoltare în societăţile europene,
• care sunt responsabilităţile etice ale formatorilor de opinie atunci când ajută publicul să facă alegeri motivate cu privire la sprijinul pentru acţiunile care urmăresc să reducă sărăcia şi să stabilească relaţii mai echitabile între naţiunile dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare;
• ce stil de comunicare facilitează înţelegerea interculturală şi dialogul intercultural.

Problemele, nevoile şi temele expuse mai sus sunt direct legate de grupurile ţintă principale reprezentate de formatorii de opinie care participă direct la activităţile acestei acţiuni, adică actori în domeniul dezvoltării care trebuie să înveţe cum să-şi transfere expertiza în domeniu la formatorii de opinie (jurnalişti, educatori, factori politici), şi formatorii de opinie care au nevoie să dobândească mai multe cunoştinţe despre dezvoltare pentru a creşte gradul de conştientizare în rândul categoriilor lor de public şi a le da posibilitatea de a lua decizii fundamentate.

Ajutându-i pe formatorii de opinie publică (profesionişti din domeniul educaţiei şi cel al mass-mediei) să ridice gradul de conştientizare şi promovând educaţia pentru dezvoltare în rândul publicului din UE, în special în noile state membre, Acţiunea va contribui la schimbarea atitudinilor publicului european cu privire la problemele şi dificultăţile cu care se confruntă ţările în curs de dezvoltare şi cetăţenii lor. Prin crearea, colectarea şi distribuirea unor instrumente şi resurse de cunoştinţe pentru cei care lucrează în domeniul mass-mediei astfel încât să-i ajute pe aceştia să-şi informeze publicul cu privire la priorităţile de dezvoltare la nivel internaţional, această Acţiune aderă şi la prioritatea recomandată de a stabili conexiuni între mass-media şi dezvoltare. Concentrându-se pe probelmele de dezvoltare din Africa Subsahariană, Asia de Sud şi America Latină, conţinutul produselor acestei Acţiuni este în conformitate cu priorităţile prezentate în îndrumările acestui Apel.

Produse şi rezultate aşteptate

Produsele acestei Acţiuni vor fi resursele de cunoştinţe şi instrumentele de informare care îi vor ajuta pe formatorii de opinie să informeze publicul cu privire la aria de acoperire şi provocările cooperării internaţionale pentru dezvoltare.

Principalul produs aşteptat de la această Acţiune este împuternicirea (eng. - empowerment) formatorilor de opinie care vor fi capabili într-o măsură mai mare să genereze sinergii trans-sectoriale cu actorii pentru dezvoltare şi să conştientizeze publicul din UE referitor la temele cooperării internaţionale pentru dezvoltare. Se aşteaptă ca împuternicirea formatorilor de opinie să conducă la schimbări de durată şi susţinute în ceea ce priveşte comportamentele şi atitudinile publicului din UE.

Impactul aşteptat al Acţiunii este un grad mai mare de conştientizare din partea publicului din UE, ceea ce se aşteaptă să creeze o presiune asupra factorilor politici pentru a implementa acorduri internaţionale care urmăresc reducerea sărăciei şi instituirea unor relaţii mai echitabile între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, asigurând astfel vizibilitatea activităţilor de dezvoltare care folosesc banii contribuabililor europeni. Demonstrând, factorilor interesaţi din domeniul dezvoltării, eficienţa împuternicirii formatorilor de opinie care se bucură de încredere în loc de a încerca să se ajungă direct la cetăţeni prin campanii în stilul celor publicitare, succesul şi impactul Acţiunii va influenţa eforturile similare din alte ţări ale Uniunii Europene.

În cadrul acestei Acţiuni, partenerii din UE vor dezvolta capacitatea noilor state membre de a susţine o comunicare eficientă între factorii interesaţi din domeniul cooperării pentru dezvoltare. Se aşteaptă ca partenerii în această Acţiune care provin din noile state membre să iniţieze colaborări cu parteneri din alte noi state membre ale UE pentru a repeta această experienţă, metodologia, rezultatele şi produsele obţinute în cadrul său, ducând astfel mai departe modelul relaţionării şi al sinergiilor trans-sectoriale în vederea generării conştientizării din partea publicului din noile state membre ale UE.

Informaţiile colectate şi manualele produse în cadrul acestei Acţiuni şi disponibile într-o bază internă de date vor fi utilizate pentru a produce alte resurse de cunoştinţe şi instrumente pe care Reţeaua Acţiunii va continua să le folosească.

Activităţile propuse şi eficienţa lor

Activităţile sunt structurate în funcţie de rezultatele pe care trebuie să le producă. Deşi liniile de activitate se desfăşoară în paralel, există o interacţiune constantă între acestea. Cu toate că nu există o ordine cronologică specifică a liniilor de activitate, există o ordine cronologică a rezultatelor activităţilor. Ordinea cronologică a activităţilor depinde de momentul în care outputurile rezultatelor anterioare devin inputuri pentru cele care urmează.

1. Relationare pentru împartasirea resurselor si a celor mai bune practici si generarea de sinergii internationale si trans-sectoriale referitoare la modalitatile de informare a publicului din UE cu privire la agenda cooperarii internationale.
2. Elaborarea si diseminarea a trei manuale pentru a aborda diferentele de capacitate dintre grupurile tinta principale.
3. Producerea si transmiterea unui documentar de opt episoade despre cele opt obiective de dezvoltare ale mileniului.
4. Promovarea, în rândul unor retele extinse de profesionisti din domeniul educatiei si cel al mass-mediei si factori politici la nivel local din UE, utilizarea resurselor de cunostinte si a instrumentelor de constientizare dezvoltate în cadrul Actiunii.

Metodologia

Trei factori cheie determină metodologia acestei Acţiuni:

1. convingerea că pentru a fi eficiente şi durabile, activităţile de conştientizare trebuie să treacă prin "tiparele încrederii" ale comunităţii, adică nu trebuie să lase deoparte formatorii de opinie tradiţionali şi să vizeze direct publicul; ele trebuie în schimb să consolideze aceste "tipare ale încrederii" prin sprijinirea şi împuternicirea formatorilor de opinie care se bucură de încredere. Acesta este nu numai un mijloc eficient de a răspândi mesaje, ci şi o metodă pedagogică pentru a întări structurile sociale existente oferind în acelaşi timp noi conţinuturi. Această metodologie este de asemenea în conformitate cu spiritul cooperării internaţionale în cadrul căreia acordarea de ajutor este însoţită de consolidarea modelelor sociale existente şi nu de substituirea lor.
2. Dialogul dintre actorii din domeniul dezvoltării şi formatorii de opinie (grupul ţintă al Acţiunii) este cel care va genera şi articula conţinutul materialelor comunicate (manuale, portal web, resurse de cunoştinţe etc.) care va explica de asemenea şi va ilustra acelaşi proces prin care a fost construit. Aceasta reprezintă chiar aplicarea, în comunicarea socială, a metaforei pedagogice fundamentale "conştientizarea nu este un vas pe care să îl umpli, ci un foc pe care să îl aprinzi".
3. Adesea produsele comunicării create pentru împărtăşirea resurselor de cunoştinţe prezintă riscul de a fi pedante şi doctrinale. Este prin urmare important să se folosească o metodologie de comunicare mai inteligentă şi mai interesantă care să aducă problemele avute în vedere mai aproape de emoţiile grupurilor ţintă. Acesta este motivul pentru care manualele vor fi însoţite de un portal şi de filmele documentare.

Astfel, abordarea acestei Acţiuni este de a implica grupurile ţintă principale ca parteneri în implementarea activităţilor. Un mecanism de relaţionare şi împărtăşire a resurselor va fi dezvoltat pe parcursul Acţiunii, iar acest proces va implica gradual alţi factori interesaţi care la rândul lor îl vor împărtăşi categoriilor relevante de public din ţările lor, extinzând astfel impactul acţiunii. Deoarece partenerii aparţin aceloraşi categorii de factori interesaţi ca şi grupul ţintă principal, aceştia îşi vor mobiliza reţelele de alianţe pe parcursul selecţiei participanţilor la activităţile de relaţionare şi construire a capacităţii.

Parteneri:

• Municipality of Grosseto (Italy)
• Fondazione Labos (Italy)
• Centre for Innovation in Education (TEHNE Romania)
• Time Foundation (Bulgaria)
• Children of Europe (Bulgaria)
• ERCEQ (Bulgaria)
• NASMB - National Association of Small and Medium Businesses (Bulgaria)
• European Union Experts - EUE-AISBL (Belgium)
• Kautilya Society for Intercultural Dialogue (India)
• Syrian International Academy (Syria)

Website-ul proiectului: www.eugad.eu